Ura și disprețul față de oameni. Meniu de navigare

ura și disprețul față de oameni

Literatură[ modificare modificare sursă ] Mizantropia a fost asociată cu anumiți scriitori de satire, precum William S. Jonathan Swift este considerat și el ca fiind mizantrop datorită unor lucrări precum A Table of a Tub și Cartea a 4-a din Călătoriile lui Guliver. Filozofie[ modificare modificare sursă ] În filosofia occidentală, mizantropia a fost asociată cu izolarea față de societate.

ura și disprețul față de oameni

În dialogul Phedon de Platon, Socrate definește mizantropia astfel: "[ Mizantropia este ulterior prezentată drept rezultatul unor așteptări dezamăgitoare sau chiar a unui optimism naiv, Platon exprimă ideea că arta îl va ajuta pe mizantrop să recunoască faptul că majoritatea oamenilor se află între bine și rău [6].

Este important să existe problema opticii distincție clară între pesimismul filosofic și mizantropie.

ura și disprețul față de oameni

Immanuel Kant afirma că ura față de umanitate poate îmbrăca două forme: aversiune față de oameni sau ostilitate față de aceștia [8]. Condiția poate să apăra fie din dispreț, fie din voință bolnavă [8]însă unele din expresiile sale sunt greșit legate de conceptul de mizantropie. Formularea acestuia pare să exprime ideea de dispreț, însă Sartre s-ar fi putut referi la felul în care restul societății ne privește în calitate de simpli indivizi.

Faptul că filosoful francez nu era o persoană impunătoare, și că nu putea controla ceea ce societatea putea judeca a reprezentat o mare problemă pentru acesta.

ura și disprețul față de oameni

Filosoful german Arthur Schopenhauer pe de altă parte influent pentru scrierile lui Friedrich Nietzscheura și disprețul față de oameni fost un faimos mizantrop, cunoscut inclusiv pentru poziția sa antinatalista.

Trebuie să menționam însă că, mizantropia nu este echivalentul unui comportament inuman față de umanitate.

ura și disprețul față de oameni

Schopenhauer a concluzionat că tratamentul etic a celorlalți este cea mai bună soluție, toți fiind suferinzi și sclavi ai aceleiași voințe de a trăi; de asemenea, a discutat și despre sinucidere într-o perioadă în care problema era un subiect tabu.

Gândirea persană[ modificare modificare sursă ] În filosofia târzie și pre-islamică, anumiți gânditori precum Ibn al-Rawandi, un sceptic al islamului, și Muhammad ibn Zakariya ar-Razi au exprimat credințe mizantrope [9].

ura și disprețul față de oameni

În filozofiile iudeo-islamice, filosoful iudeu Saadia Gaon folosește ideea platonică care susține că omul izolat este dezumanizat de asocialitate [10] pentru a argumenta împotriva mizantropiei ascetismului și a izolării [11].

Citițiși