Tehnologia viziunii pe uinsky, Principiuk

tehnologia viziunii pe uinsky

Cristea, ; - n "acea zon n care nvarea i predarea se ntlnesc n mod contient i planificat" I. Neacu, ; - ntr-o construcie n spirit [ Iucu, Este de remarcat faptul c semantica termenului a evoluat n timp funcie de fenomenele psihosociale. Instruirea este forma instituionalizat a nvrii, organizat intenionat i conform unor programe prin care se vizeaz obinerea unor rezultate informativ-formative sporite n raport cu cele ce ar rezulta dintr-o nvare spontan, natural.

ce altceva este afectat de pierderea vederii Pot schimba viziunea

Moise pledeaz pentru urmtoarea definiie a instruirii: activitate complex de predare-nvare a informaiei i deprinderilor de ordin intelectual nsoit permanent de evaluareactivitate vzut ca premis necesar formrii complete a fiinei umane. Cu precizrile c: a instruirea vizeaz exclusiv omul chiar dac i celelalte animale nva, lor nu li se pred ; b reprezentativitatea fundamental, n cadrul instruirii, i revine aspectului intelectual, dar aceasta nu nseamn c obiectivele instruirii se opresc aici; formarea intelectual este doar deschidere pentru toate componentele educaiei; c faptul c cele trei demersuri predare-nvare-evaluare apar i n definirea instruirii i n cea a procesului de nvmnt este semnul c forma veritabil a instruirii este nvmntul.

Smithpp. Raportndu-ne la educaie ce vizeaz formarea complet i permanent a personalitii, se observ din definiiile de mai sus c oftalmologie dacryocistită concept de instruire are o sfer mai restrns, fiind centrat pe dezvoltarea intelectual cognitiv-operaional a personalitii.

dacă viziunea 07 viziune prea strălucitoare

Specialitii domeniului consider c exist o relaie de complementaritate ntre instruire i educaie, instruirea constituind nucleul educaiei i susinnd fundamentele educaiei prin cunotinele, capacitile i atitudinile tiinifice transmise.

Instruirea presupune cel puin doi actori principali, un educator i un educat, primul avnd obligaia i responsabilitatea pregtirii i formrii celuilalt n sensul asimilrii de cunotine i formarea de capaciti, abiliti, deprinderi i competene.

Comportamentul deviant se află în pedagogie - Anxietate

Care sunt caracteristicile definitorii ale instruirii? Robertson formuleaz un set de condiii pentru clasificarea unei activiti educaionale ca instruire: - existena unui contact direct ntre profesor i elev cu scopul raional de a facilita nvarea coninutului de ctre elev, iar aciunile profesorului pot continua pn cnd elevul ncearc s nvee coninutul; - existena unei asimetrii informaionale profesorul cunoate materia de studiat n timp ce elevul nu deine acele informaii n care aciunile profesorului sunt proiectate nct s-i releve elevului elementele de coninut pe care se presupune c trebuie s le nvee.

Moise definea teoria instruirii ca un corp coerent de explicaii, sistematizri i norme privind proiectarea i nfptuirea sistematic a introducerii omului n cultura umanitii. Cristeap.

Bine ați venit la Scribd!

Ea vizeaz deopotriv teoria instruirii i metodologia instruirii sau, mai corect spus, cerceteaz teoria instruirii pentru a optimiza practica instruirii. Un punct de vedere apropiat ntlnim i la R.

Iucu, care preciza c didactica a fost asociat n ultima vreme att cu teoria instruirii fapt motivat de obiectul comun de studiu, ct i cu teoria nvmntului, prin faptul c ambele studiaz ntr- un ansamblu coerent componentele procesului de nvmnt. Teoria instruirii se focalizeaz prioritar n limitele procesului de nvmnt deoarece cea mai organizat form a instruirii este nsui procesul de nvmnt. Calitile unei teorii a instruirii reflect capacitatea acesteia de: predicie care este realitatea specific a educailor ; proiectare ce trebuie nvat i coerena coninuturilor vehiculate i raportate la categoria specific de vrst ; organizare; metodologic; eficientizare i tehnologia viziunii pe uinsky cercetare.

Strategia didactic reflect autenticitatea miestriei pedagogice a cadrului didactic ce opereaz cu un ansamblu de variabile n vederea optimizrii actului instructiv-educativ. Strategia didactic este parte component a tehnologiei didactice.

Teoria i metodologia instruirii reprezint o tiin pedagogic fundamental ce face parte din nucleul sistemului tiinelor educaiei i care are ca obiect de studiu procesul de nvmnt pentru a conferi o baz tiinific practicii instruirii n vederea optimizrii ei. Astfel, abordeaz procesul de nvmnt pe dou mari coordonate, aflate n relaie de complementaritate: teoria instruirii i metodologia instruirii.

Pe coordonata teoretic este investigat instruirea ca fundament al educaiei, nvarea ca fundament al instruirii i ca nvare instituionalizat i optimizat.

vedere redusă la un ochi astigmatism și hiperopie

Din punct de vedere al coordonatei metodologice, strategiile de instruire sunt abordate holistic, cuprinznd urmtoarele componente: tipologiile de instruire, modalitatea de construire a acestora, structura lor metode, mijloace i forme de organizare a instruirii, interaciuni i relaii instrucionale, perspectivele moderne n abordarea strategiilor instruirii, problematica proiectrii strategiilor de instruire.

Cu alte cuvinte metoda este drumul ctre atingerea obiectivelor, ndeplinind astfel un rol polifuncional poate simultan sau succesiv s ating mai multe obiective. Pe baza metodei se prezint i vehiculeaz coninuturi informaionale.

miopie vitamine gimnastică pentru ochi viziune normală la om 1

Tipologia metodelor didactice va fi tratat ntr-un capitol separat. Procedeul didactic are o arie mai limitat de aciune, reprezint un detaliu sau o component a metodei. Procedeul didactic arat modul de aplicare a metodelor pe secvene, altfel spus desemneaz operaiile subordonate aciunii declanate la nivelul metodei didactice. Dac strategia didactic se adreseaz unei activiti, iar metoda unei aciuni a acesteia, atunci procedeul vizeaz o operaie a aciunii respective.

viziunea se așează într-un singur ochi tabelul standardelor de acuitate vizuală după vârstă

De exemplu, explicaia poate fi doar un procedeu n cadrul metodei exerciiului sau demonstraia poate fi un procedeu n cadrul metodei explicaiei. Eficiena unei metode este dat de capacitatea de selectare i adecvare, nivelul de calitate, gradul de mbinare i ordonare a procedeelor specifice operaiilor predrii, nvrii i evalurii.

Prin raportarea la aceste operaii, I. Cerghit propune o clasificare a procedeelor dup funciile ndeplinite; astfel, sunt procedee de organizare, de captare a ateniei, de reactualizare, de comunicare, de nvare euristic, de esenializare a coninutului, de exersare, de dirijare a nvrii, de demonstrare, de stimulare a nvrii, de transfer, de difereniere a nvrii, de evaluare.

Masari Curs Teor Met Instr PDF | PDF

Rezult, astfel, tehnologia viziunii pe uinsky ntre strategia didactic, metode i procedee exist strnse interaciuni. Mijloacele de nvmnt reprezint un element al strategiei didactice, pot fi antrenate diversificat ca auxiliare i desemneaz ansamblul de instrumente materiale ce faciliteaz transmiterea de cunotine, formarea de priceperi, deprinderi i competene, evaluarea unor achiziii i valorizeaz aplicaiile practice din cadrul procesului didactic. Pentru a nu se confunda mijlocul de vehiculare a informaiei, unii autori fac distincia ntre materiale didactice obiecte naturale, truse, jocuri, unelte, instalaii, mulaje, produse, fie de lucru, ilustraii, documente, portrete, tablouri, albume, colecii tematice, hri, diagrame, plane, dispozitive, filme, montaje audio-video, produse informatice etc.

Principiul sistematizrii i continuitii cunotinelor.

Modul de organizare a nvrii nu trebuie confundat cu formele de organizare a procesului de nvmnt didactice - pe clase, sisteme i uniti i extradidactice. Majoritatea situaiile de instruire au ca fond organizatoric activitatea cu ntreaga clas, ns se pot distinge, n mod evident, activitile frontale, pe grupuri mici i munca independent.

Pentru a parcurge toate treptele specifice unei nvri eficiente receptarea, nelegerea, memorarea, pstrarea i actualizarea informaiilor nvate trebuie valorificai optim att factorii interni ct i cei externi. Sistemul de nvmnt reprezint principalul subsistem al sistemului de educaie, care cuprinde ansamblul instituiilor specializate, organizate formal i nonformal, n vederea proiectrii coninuturilor i metodologiilor specifice pentru realizarea funciilor educaiei.

Definirea i analiza sistemului de nvmnt presupune avansarea a cel puin unui criteriu de referin, i anume gradul de generalitate angajat. Astfel, n sens larg, identificm, n Dictionnaire encyclopdique de l'ducation et de la formationp. Procesul de nvmnt reprezint principalul subsistem al sistemului de nvmnt.

Pentru definirea procesului de nvmnt prezentm dou perspective: - din perspectiva didacticii moderne, procesul de nvmnt este definit ca o activitate de predare-nvare n care atribuiile prioritare revin cadrului didactic, focalizat pe relaia predare- nvare.

Reamintim componentele procesului de nvmnt: obiectivele procesului de nvmnt, resursele umane, coninutul nvmntului, metodele de instruire i autoinstruire, mijloacele de nvmnt, formele de organizare i desfurare a procesului de nvmnt i resursa timp.

Interaciunile sale directe sunt, pe vertical, cu Introducerea n pedagogie, iar pe orizontal cu Teoria i metodologia curriculumului i Teoria i practica tehnologia viziunii pe uinsky educaionale. Desigur, interacioneaz prin schimburi informaionale i metodologice i cu celelalte tiine ale sistemului. A aprut n societatea uman ca necesitate de optimizare a nvrii n sens de informare i, mai ales, de formare n raport cu nevoile de integrare social.

Formnd nucleul educaiei i, ntr-un fel, condiionnd calitatea acesteia, scopul teoriei i metodologiei instruirii const n asimilarea tiinei, 10 formarea capacitilor de operare cu datele acesteia, dezvoltarea capacitilor de a judeca tiina i atitudinile fa de tiin i produsele acesteia.

Din perspectiva formrii iniiale i continue a cadrelor didactice nu se poate concepe pregtirea unui viitor cadru didactic fr cunoaterea i formarea n spiritul teoriei i metodologiei instruirii. Datorit adaptrilor la diversele cerine ale practicii colare, ale concepiilor curriculare, ale evoluiei educailor, a cercetrii pedagogice metodologia instruirii este supus permanent perfecionrii.

Încărcat de

La nivel normativ se urmrete dimensiunea funcional-structural-operaional a procesului de instruire, care delimiteaz cadrul epistemologic specific didacticii generale. La nivel prescriptiv este vizat caracterul practic al activitii de tehnologia viziunii pe uinsky care marcheaz domeniul de studiu specific proiectrii didactice.

Aa cum teoria i practica evalurii a dat o nou orientare docimologiei, una constructivist, deplasnd centrul de greutate al cercetrii de pe ce este pe cum ar trebui s fie, tot aa i teoria i metodologia instruirii a centrat didactica pe teoria i ingineria procesului de predare-nvare, orientate de o veritabil complementaritate epistemologic: axiologic, psihologic, sociologic i tehnic.

Fr s o trateze ca o problem expres, muli autori las s se neleag c de fapt teoria i metodologia instruirii nu ar fi altceva dect didactica general.

Prelund afirmaia lui E. Noveanup. Iucup. Noi considerm c teoria i metodologia instruirii nu trebuie identificat cu didactica n general i cu att mai puin cu didactica tradiional. Istoria didacticii reflect evoluia concepiilor despre nvare i nvmnt, proiectate pe fondul dezvoltrii doctrinelor pedagogice i a instituiilor colare. Aa cum preciza S. Didactica general, n calitatea sa de tiin pedagogic fundamental, poate fi definit ca teorie general a procesului de nvmnt.

Toate cele patru accepiuni ale conceptului didactic lb.

WEB a aparut ca urmare a dezvoltarii unor noi concepte si tehnici informatice. Viziunea, misiunea si strategia noastra Tema si viziunea despre lume, reflectata intr-un roman ce. Discuții despre ce este, despre ce ar trebui să fie și în ce fel ar trebui să acționeze statul pot fi identificate încă din antichitate, chiar dacă nu era utilizat termenul de stat, el fiind originar în perioada modernă.

Conceptul didactic arta de a nva pe alii bine a fost introdus n circulaie de ctre pedagogul ceh Jan Amos Comenius, prin lucrarea sa Didactica Magna publicat n limba latin n anultradus, apoi, n limba ceh i republicat n anul Prin principiile nnoitoare pe care le promova, autorul fundamenteaz o serie de probleme privind organizarea procesului de nvmnt, coninutul i principiile procesului didactic, metodele de predare, desfurarea leciei, metodica predrii diverselor discipline n coal, ajungnd pn la probleme legate de organizarea intern a colii.

Astfel, opera sa pedagogic a determinat o autentic revoluie n teoria i practica nvmntului. De aceea, pe bun tehnologia viziunii pe uinsky, comunitatea internaional l-a considerat pe Comenius printele didacticii, iar secolului al XVII-lea i s-a dat i numele de secolul didacticii.

  • Viziune comună, acțiuni comune - Publications Office of the EU Viziunea 0 9 este ca
  • Apoi, i-a rugat si pe domni sa faca acelasi lucru.
  • Fruct din vedere
  • Principiuk | PDF
  • De ce îmi pierd vederea
  • Первое за всю жизнь считал самоочевидными, а ему как раз и ничего не происходило.
  • Viziune perfectă 1 sau 0, Viziunea perfectă este 0 sau 1
  • Варварстве, искажая историю, чтобы избавиться от .

Inspirat de Fr. Bacon, care scrisese Instauratio Magna, Comenius i propunea, prin tratatul de didactic care este primul ce cuprinde i o teorie a educaieis indice o art pedagogic cu aplicare universal, prin intermediul creia s se poat preda totul tuturor. Aadar, didactica s-a dorit tiina organizrii i desfurrii instruciei i educaiei n coal, iar nceputul acesteia a fost fcut temeinic de Comenius.

Johann Friedrich Herbart s-a remarcat i prin fundamentarea didacticii pe psihologie i etic. El s-a impus n didactic cu o serie de idei noi, cum ar fi: importana didacticii ca tiin pentru profesor i necesitatea studierii organizate a acesteia; rolul formrii i cultivrii interesului ca motor al dezvoltrii personalitii; dezvoltarea caracterului moral ca scop al educaiei; raionalizarea procesului de predare prin delimitarea unei succesiuni de momente, fundamentate psihologic, n desfurarea leciei etc.

Comportamentul deviant al esenței, conceptului, formelor și tipurilor adolescenților.

Friedrich Adolph Wilhelm Diesterweg, nvtorul nvtorilor germani, are meritul de a fundamenta didactica ca tiina a nvmntului educativ care asigur informarea i formarea copilului. El a promovat o instruire activ, care s in seama de particularitile individuale ale elevului i o cunoatere prin intuiie care dezvolt raiunea.

Konstantin Dmitrievici Uinski, dei s-a ocupat mai mult de problematica nvmntului elementar, pleda pentru statutul didacticii ca unitate ntre teorie i practic. Astfel, funciile pedagogice exercitate evideniaz capacitatea acestei tiine, didactica general, de a fi o teorie care asigur analiza articulat i coerent a conceptelor de baz indispensabile pentru explicarea i nelegerea procesului de nvmnt.

Didactica tradiional i didactica modern Optimizarea procesului de nvmnt n conformitate cu noile cerine ale societii moderne, multitudinea de studii privind teoriile nvrii i mai ales apariia teoriilor instruirii i ale predrii au impus reconsiderri i noi dezvoltri n didactic, determinnd evoluia acesteia.

Aa cum semnala i R. Iucu, didactica tradiional a situat profesorul n centrul universului educativ, stabilind o relaie de autoritate i de dependen a elevilor fa de acesta, rezultnd un model pedagogic clar demarcat de existena unei relaii de respect fa de materia de studiat i mai puin ctre elev.

Michael Pawlyn: Using nature's genius in architecture

Dac didactica tradiional aborda procesul de predare-nvare pornind de la empirismul filosofic i de la psihologia asociaionist, didactica modern are la baz noile achiziii ale psihologiei moderne.

Dac n didactica tradiional, mecanismul de nsuire a cunotinelor consta n formarea de imagini despre lucruri i asociaiile ntre aceste imagini, n didactica modern se construiesc bazele nsuirii cunotinelor prin aciune, conceput att ca aciune extern, obiectual, ct i mintal, intern.

Viziunea 0 2 ce este

Astfel, concepia de tip magistrocentrist asupra procesului de predare-nvare se modific ntr-una de tip psihocentrist sau sociocentrist, didactica modern devenind o didactic a metodelor active, participative, n care elevul este antrenat n toate etapele procesului didactic, devenind subiect activ al propriei sale formri.

Cercetrile de didactic au construit noi modele de instruire eficient n care acumulrile teoretice au fost transformate tehnologia viziunii pe uinsky sinteze acionale, locul central ocupndu-l actorii educaionali: profesorul elevul clasa de elevi. Toate acestea au schimbat esena modelului de predare-nvare, care s-a remarcat prin trsturile sale definitorii: - bilateralitatea complementar a procesului de predare-nvare; - biunivocitatea aciunea reciproc a celor doi factori implicai n procesul de nvmnt; - interactivitatea profesorul i elevul se condiioneaz reciproc.

Un alt element specific didacticii postmoderne este faptul c aciunea determinat psihosocial, interiorizat prin strategii adecvate devine sursa principal a cunoaterii. Didactica general i didacticile speciale n calitatea sa de teorie a procesului de nvmnt, didactica vizeaz construirea conceptelor i teoriilor cu referire, n general, la procesul de nvmnt, i, n special, la tipurile de nvare.

Teoria curriculumului, respectiv, ariile curriculare impun o nou perspectiv n structurarea didacticilor speciale.

Previzualizare: Comportamentul deviant al esenței, conceptului, formelor și tipurilor adolescenților. Comportament deviant deviație engleză - deviere - acțiuni care nu corespund normelor morale și juridice stabilite oficial sau stabilite efectiv într-o anumită societate grup social.

Se poate vorbi, n acest sens de didacticile specifice diferitelor arii curriculare, care ar face i mai operant relaia ntre didactica tehnologia viziunii pe uinsky i cele ale disciplinelor. Probabil c predrile interdisciplinare i, mai ales, cele multi- i transdisciplinare vor spori importana acestei categorii de metodici.

Citițiși