Blestem miopia după ce fenomen. O mare ofertă de cazare în tratamentul miopiei

Contemporanul, iunie-decembrie Anul 17, nr.

Este, de asemenea, adevărat că în­tre greşelile americanilor şi cele ale lui Verne şi Wells este o mare dife­renţă. Căci dacă avem în vedere rit­murile uluitoare ale dezvoltării con­temporane ale ştiinţei şi tehnicii, gre­şelile americanilor sínt cu mult mai Direcţii opuse ÎNTREAGA omenire a aplaudat performanţele strălucite ale pleiadei de cosmonauţi sovietici: Gagarin, Titov, Nikolaev, Popovici, Bîkovski, Tereşkova.

Este posibil ca orbirea să refacă viziunea

Sínt mai mult decît nume­roase articolele, studiile şi cărţile care au apărut în ultimii ani în Occident şi vertebrele sunt responsabile de vedere care se încearcă să se dea explicaţii în legătu­ră cu rămînerea în urmă a america­nilor în domeniul cercetării spaţiului cosmic, să se indice cauzele acestei si­tuaţii.

Cu regularitate însă, cele adevă­rate şi principale sínt trecute sub tă­cere, iar corelaţia dintre factorii ştiin­ţifici şi sociali, chiar cînd se încearcă o analiză pe această temă, este de-a dreptul negată. De parcă nici catego­ria filozofică îndeobşte recunoscută a cauzei şi efectului n-ar mai avea nici o valabilitate.

Fără îndoială că aceasta este o constatare justă. Americanii au început într-adevăr mai tîrziu şi a­­ceasta a influenţat fără doar şi poate asupra evoluţiei realizărilor. Dar cu aceasta fenomenul în sine nu este încă explicat.

Amețeli și defocalizare a vederii

De ce au început să ia în serios problemele cosmice cu întîrziere? Şi, în definitiv, de ce n-au fost în stare să recupereze pierderea de timp? O încercare interesantă de a expli­ca întîrzierea americană o face omul de ştiinţă american Donald Cocks, în lucrarea sa întrecerea în Cosmos, a­­părută anul trecut la Philadelphia.

Fără îndoială că aci sínt expuse u­­nele idei interesante şi juste privind cauzele rămînerii în urmă a Statelor Unite. Dar nici acest savant nu pune de­getul pe rană. Fără a atinge înseşi probleme de concepţie, de metodologie, cit şi pro­bleme de strategie militară, nu se poate ajunge la concluzii viabile în această privinţă.

Sanatorii pentru copii

Ori tonometru icare pret de ciudat ar părea, aspec­tele strategiei militare au avut. Aceasta a fost o concepţie strate­gică arhaică, lucru de care, astăzi, fi­reşte, îşi dau seama chiar şi ameri­canii înşişi.

A transporta bombele nu­cleare şi în special pe cele termonu­cleare cu avioanele echivalează cu în­cercarea de a lansa proiectilele balisti­ce cu catapulta sau ghiulelele cu arcul. Arma atomică nu este pur şi simplu un gen nou de artilerie şi nu poate fi tratată ca atare.

Avionul nu este pur şi simplu un gen nou de vehicul, după cum racheta nu poate fi consi­derată pur şi simplu ca un gen nou de avion. Analiza istorică riguroasă a acestei probleme arată că există o a­­numită corelaţie obligatorie între arma cu care loveşti şi mijlocul cu care o transporţi. Strategii americani n-au ţi­nut seama de acest adevăr incontesta­bil, decît cu întîrziere. Greşeala americanilor constă în a­­ceea că ei au făcut începutul tîrziu, că şi-au dat seama de această întîr­ziere şi mai tîrziu şi au recunoscut şi au luat măsuri mai eficiente cu o în­tîrziere şi mai serioasă.

Obiectivul proiectului asupra viziunii

Deosebit de interesantă, în această privinţă, este mărturisirea făcută re­cent, într-un interviu acordat cotidia­nului francez Le Monde 25 apri­lie de către VVemer von Braun, cunoscutul specialist ame­rican de origine germană în do­meniul rachetelor. Dar, pentru că americanii dis­puneau de o aviaţie strategică puter­nică — pe care ruşii nu o aveau încă în acea epocă —, pentru că aveau baze în apropierea teritoriului sovie­tic şi pentru că ştiau că bombele a­­tomice vor fi miniaturizate, ei au ho­­tărît să nu înceapă construcţia unor rachete gigantice.

• Miopie a bolii vederii Poate fi prevenită?
• Oftalmolog Slonim
• Proceduri pentru îmbunătățirea miopiei vederii Glaucom cu unghi deschis cod mkb 10 Nu de azi caută modalități pentru cel mai bun vederii.
• Contemporanul, iunie-decembrie (Anul 17, nr. ) | Arcanum Digitheca
• Miopia comprimă Este posibil să studiezi ca sudor cu vedere scăzută?
• Testele de vedere hipermetropie

Aceasta este origi­nea avansului sovietic. Deşi această relatare nu epuizează tema, ea este pe cît de interesantă, pe atît de semnificativă. Aici, fireşte, nu poate fi vorba nu­mai de o concepţie militară greşită. Aici intervin factori şi mai se­rioşi.

E vorba de însăşi concepţia des­pre lume a Occidentului, e vorba de concepţia lor cu privire la corelaţia dintre dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii pe de o parte, şi dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii militare, pe de altă parte, de corelaţia dintre dezvoltarea ştiin­ţei şi tehnicii şi dezvoltarea so­cială despre condiţiile social-econo­­mice ale dezvoltării ştiinţei şi tehni­cii. In acest domeniu lumea capitalistă şi cea socialistă s-au situat pe două poziţii diferite, diametral opuse.

Teo­reticienii şi experţii S. Concepţia respectivă s-a dovedit a fi profund eronată.

Gimnastica pentru fata de la pungile de sub ochi

Dacă în trecut o a­­semenea concepţie ar mai fi putut avea o oarecare justificare, în epoca contemporană, cînd în întreaga lume au loc schimbări profunde şi uimitoa­re, cînd ştiinţele naturii au devenit o forţă nemijlocită de producţie, iar ro­lul lor în dezvoltarea societăţii este de-a dreptul blestem miopia după ce fenomen, astăzi ea se dove­deşte a fi o gravă şi costisitoare eroa­re, un anacronism cu consecinţe din­tre cele mai negative pentru cine se mai agaţă de el.

Greşeala constă în faptul că nu s-a ţinut seama tocmai de schimbarea ra­dicală a caracterului legăturii dintre ştiinţă şi producţie, de schimbările profunde pe care lumea le-a cunoscut în ultimele decenii.

Deşi între Aristotel şi Spinoza, între Cezar şi Napoleon s-au scurs interva­le de milenii, este de presupus că, ase­menea personalităţi, dacă s-ar fi întîl­­nit, ar fi putut să găsească repede un limbaj comun, să rezolve cu uşurinţă şi de comun acord probleme filozofice, politice, militare.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre reprezentanţii ştiinţei şi artei militare contemporane, chiar şi faţă de cei din secolul trecut, de exemplu.

Ce să faci dacă vezi fantome cu viziune periferică

Vitezele, temperaturile, energiile s-au schimbat radical în se­colul nostru. Ştiinţa a lichidat distan­ţele şi, o dată cu aceasta, şi multe con­cepţii azi înapoiate. Cei care fac po­litica americană însă nu prea au ob­servat aceste lucruri. Ei n-au obser­vat că etaloanele oricăror feluri de mă­suri s-au schimbat cu desăvârşire. Ei au continuat să aprecieze, să cîntă­­rească cu aceleaşi măsuri folosite şi în trecut, evenimentele, faptele lumii contemporane.

Gîndirea lor a rămas tot mai mult în urma dezvoltării so­ciale şi ştiinţifico-tehnice contempora­ne. Şi aceasta i-a împins vădit la con­cluzii greşite, la faptul că n-au apre­ciai la justa ltrr valoaifc nici noile îca­lităţi obiective şi nici tendinţele dez­voltării ştiinţifice şi sociale contempo­rane, tendinţe datorită cărora caracte­rul legăturilor dintre ştiinţele naturii şi tehnica militară s-a schimbat ra- r dicaL Dacă înainte vreme dezvolta­rea, perfecţionarea tehnicii militare exercita o influenţă puternică asupra dezvoltării ştiinţei, astăzi are loc, cu precumpănim, fenomenul invers.

Noua realitate arată că, blestem miopia după ce fenomen măsură ce nive­lul ştiinţelor naturii este în general mai ridicat, se creează condiţii obiec­tive reale şi pentru făurirea unei teh­nici militare superioare şi nu invers, cum au considerat şi continuă să con­sidere şi astăzi specialiştii americani şi cum şe prezentau lucrurile încă în­tr-un trecut nu prea îndepărtat.

Diri­jarea mijloacelor şi forţelor, în întrea­ga perioadă postbelică, în mod pre­cumpănitor spre cercetările ştiinţifice din domeniul militar a determinat pînă la urmă nu dezvoltarea mai accen­tuată a întregului front tehnico-şliin­­ţific, ci, dimpotrivă, limitarea şi îm­piedicarea dezvoltării acestui front.

Nu încape îndoială că aceasta con­stituie una din cauzele principale ale rămînerii în urmă a S. Aici mai trebuie semnalată şi o altă cauză importantă a rămînerii în urmă a americanilor în domeniul cercetării spaţiului cosmic, şi anume, nivelul teo­retic scăzut al cercetărilor ştiinţifice, cît şi faptul că cercetările în domeniul problemelor fundamentale — de care depinde dezvoltarea mai rapidă a tu­turor domeniilor ştiinţelor naturii — au rămas de asemenea în unnă.

In condiţiile actuale, ale creşterii simţitoare a rolului teoriei în dezvol­tarea ştiinţei, neglijarea cercetărilor teoretice, concentrarea eforturilor pre­cumpănitor pe elaborarea metodelor tehnice legate de folosirea ştiinţei, ru­perea problemelor practice de cele ale elaborării soluţiilor teoretice şi blestem miopia după ce fenomen, rămînerea în urmă a teoriei au repercusiuni tot mai grave asupra dezvoltării întregului front al ştiinţei luat în ansamblu.

Repercusiuni tot mai simţitoare asupra dezvoltării şti­inţei americane în ansamblul ei are rămînerea în urmă tot mai serioasă în domeniul matematizării cuantificării şi cibernetizării ştiinţelor naturii, deşi aceste două etape ale formalizării cu­noştinţelor au înregistrat iniţial succe­se însemnate şi în S. Acest feno­men accentuează şi mai mult ruptura dintre teorie şi practică, a căror uni­tate dialectică este o condiţie esen­ţială a dezvoltării impetuoase a ştiin­ţei. Cauzele rămînerii în urmă a S.

La fel rolul viziunii în dezvoltare şi în multe alte domenii ale vieţii sociale şi ştiinţifice, şi în do­meniul cercetărilor cosmice se vădeş­te cu claritate superioritatea noii o­­rînduiri sociale, a modului de pro­ducţie socialist, Rămînerea în urmă a americanilor în domeniul cosmic este reflectarea limitelor capitalismului, a limitelor gîndirii burgheze.

Cucerirea, cu adevărat, a Cosmosului depăşeşte posibilităţile capitalismului, după cum cucerirea conţinenleloi depăşea pe vremuri posibilităţile feudalismului. Rămînerea în urmă a capitalismu­lui în domeniul cosmic este reflecta­rea crizei prin care trece ştiinţa în ţările capitaliste, fenomen care du­rează de decenii şi care este în fond un simptom al crizei întregului sistem mondial al capitalismului.

Rămînerea în urmă a capitalismu­lui în dezvoltarea ştiinţei este expre­sia unei legităţi istorice inexorabile. Avansul obţinut de lumea socialistă şi în domeniul ştiinţei faţă de nivelul realizărilor ştiinţifice din lumea capi­talistă şi în mod deosebit în dome­niul investigării spaţiului cosmic nu numai că se menţine, dar înregistrea­ză tendinţe de creştere în defavoa­rea lumii vechi, capitaliste, aceasta fiind, de asemenea, expresia aceleiaşi legi istorice, a ascendenţei noului a­­supra vechiului.

Tendinţa obiectivă a progresului neîntrerupt şi tot mai accelerat al şti­inţei în lumea socialistă nu exclude însă posibilitatea obţinerii de către ţările capitaliste mai puternice a unor realizări noi, importante. Ar fi o do­vadă de miopie de neiertat, manifes­tarea unei concepţii simpliste şi vul­gare şi pînă la urmă cu efecte dău­nătoare pentru însăşi dezvoltarea lu­mii socialiste, faptul de a nega evi­denţele, de a nu vedea posibilităţile obiective încă existente aíe capitalis­mului, rezervele de care acesta mai dispune.

Problema rămînerii în urmă a ca­pitalismului, în diferite domenii ale vieţii sociale, este un fenomen deo­sebit de complex. Imperialismul mer­ge inevitabil spre declin, el este pe­rimat din punct de vedere istoric şi moare, ceea ce nu înseamnă însă că el n-ar mai putea obţine anumite realizări în anumite domenii ale şti­inţei şi tehnicii.

El se poate apropia chiar în unul sau altul dintre dome­niile ştiinţei, inclusiv în domeniul cercetărilor cosmice cum s-a întîm­­plat de ex. Dar chiar şi această dezvoltare paralelă a celor două lumi va avea loc pe fondul general al distanţării tot mai pronun­ţate blestem miopia după ce fenomen lumii socialiste faţă de lumea capitalistă care va continua să ră­­mînă tot mai în urmă.

Aspecte militare O DATĂ cu apariţiă rachetelor şi navelor cosmice s-au deschis porţile cuceririi Cosmosului de către om. Po­sibilitatea cuceririi Cosmosului este folosită de S. Adevăratul sens al acestei declaraţii nu poate scăpa nimănui. De atunci se vorbeşte tot mai deschis despre transformarea Cosmosului în teatru de război.